Se afișează postările cu eticheta life. Afișați toate postările
    Se afișează postările cu eticheta life. Afișați toate postările
  1. Dacă nu te-ai aflat în comă în ultima săptămână, păi probabil că ai observat ploaia de curcubeie de pe Facebook. Și pentru că ești de naționalitată moldovenească, era imposibil să ratezi toate certurile aprinse despre gay, Europa, America, drepturile omului și frica de a fi futut în cur. Despre ultima nu s-a vorbit, dar vă asigur, era primul gând în mintea multor moldoveni care tapau cu spumele la gură fiecare post apărut pe Facebook ce avea vreo tangență cu tematica homosexualității.

    Pentru început, ar trebui să clarificăm câteva lucruri pe care mulți moldoveni nu le-au înțeles și ar fi păcat să moară proști. Că deh, așa sunt ei, proști proști, dar din păcate, ne afectează și pe noi prostia lor, pentru trebuie să le suportăm afurisita existență. În primul rând, toată ideea campaniei de pe Facebook numită „Celebrate pride” era să răspândească știrea că în Statele Unite, Curtea Supremă de Justiție a decis că persoanele de același gen se pot căsători, indiferent de statul în care trăiesc. Deci, în principiu, noutatea asta nu afectează absolut niciun moldovean ce trăiește în afara Statelor Unite și nu este gay. Da, este nevoie de precizarea asta, pentru că, așa cum am mai menționat, moldoveanul are o frică genetică: frica de a fi futut în cur, în orice clipă, în orice împrejurare.

    Niciodată nu am înțeles stereotipul ăsta cretin, menționat și de idiotul din clipulețul de mai sus, că în toate țările civilizate bărbații se fut în cur la fiecare colț de stradă, ba mai mult, când au ei chef, mai prind și copii pe stradă și îi fut și pe ăia în cur până devin copilașii gay, ca la rândul lor să fută mai departe în cur alți copilași. Eu trăiesc de ani buni prin Uniunea Europeană și mulți membri ai echipei Muligambia trăiesc aici. Dacă să adunăm anii de trai, ajungem pe la 40 ani comuni. Deci în ăștia 40 de ani comuni trăiți în UE încă n-am văzut niciodată, niciunul dintre noi, bărbați ce se fut în cur în mijlocul străzii. Ba mai mult de atât, nu cred că am văzut vreodată homosexuali sau lesbiene sărutându-se în public ca nehaliții cum o facem noi, ăștia „normali” la cap. Nu înțeleg unde am greșit. Vreau cu disperare să fiu futut în cur în public, așa cum pretind moldovenii că e întâmplă, dar nu-mi iese. La naiba, chiar așa de „normală” este Europa asta?

    Al treilea punct pe care vreau să-l menționez este obsesia unor moldoveni, în special a celor ce vorbesc rusa ca limbă natală, de a asocia orice susținere a drepturilor comunității gay cu paradele gay. Problema e că idioții ăștia sunt spălați pe creieri de televiziunea rusească, acolo unde fututul în cur la colț de stradă este a doua frică națională, prima fiind paradele gay în care vei fi prins și futut în cur. Ceea ce mulți cretini nu înțeleg este că drepturile persoanelor gay și paradele gay nu au absolut nimic una cu alta. Există persoane gay care, la fel ca și alte persoane ce nu sunt gay, sunt dezgustate de paradele homosexualilor. Da, există. Îi vezi la televizor foarte des, comentând negativ desfășurarea acelor parade. Din păcate, vocea lor nu poate fi auzită deoarece este acoperită de strigătele oamenilor ce sunt futuți în cur. Paradele gay au obiceiul prost de atrage atenția idioților plictisiți de viață. Știți la câte parade gay am fost eu? La nici una. Știți la câte am atras atenția când se desfășurau în Berlin sau Bruxelles sau Antwerpen pe când eu vizitam acele orașe? La niciuna. Știți de ce? Pentru că nu sunt gay în pizda mă-ții de cretini. Dacă nu ești gay, ignoră paradele gay. E atât de simplu. Știi de ce e simplu? Pentru că parada nu va trece niciodată pe la tine prin apartament. Singurul motiv să te agiți la auzul că se va desfășura undeva în apropierea ta o paradă gay este dacă vrei să fii futut în cur.

    Ultimul subiect pe care mi-aș dori să-l abordez este ipocrizia unor căcați de oameni. Ați văzut poza aia cu un negru și o albă ce țineau postere gen „Mamă, tată, copii, așa ar trebui să fie o familie”? A fost răspândită pe Facebook mai ceva ca Biblia în Evul Mediu. Gen, vai, ce mesaj inspirațional, căca-m-aș pe fața lor. Era imposibil de ratat, în cazul în care nu erai prea ocupat să fii futut în cur. Păi iată, vă imaginați ipocrizia ce predomină acea imagine? Un bărbat negru și o femeie albă, un cuplu ce acum 70 de ani a fi fost ilegal, o nimica toată având în vedere mii de ani de civilizație, au o părere legată de drepturile altor oameni ce se iubesc și-și doresc o familie. Gen, doi bărbați nu pot crește un copil sănătos la cap. Sau două femei nu pot iubi și educa o familie de copii. Fără a-i fute în cur, desigur. Păi am o veste proastă: științific vorbind, un copil poate fi crescut și de o maimuță. Și la câți orfani există pe lumea asta, trebuie să fii o adevărată jigodie de om să refuzi unui copil și unei perechi de adulți bucuria de a avea o familie .

    De obicei prefer să termin meditațiile cu celebrul mesaj „V-am pupat!” dar astăzi n-am chef. Nu fiți cretini. V-am futut în cur!

  2. Știri la o bere

    luni, 2 decembrie 2013

    Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere cu UE! În ultimele zile a avut loc unul dintre cele mai populare evenimente din istoria noastră contemporană, Republica Moldova a semnat în sfârșit un acord cu UE, document ce a fost făcut public astăzi. Dacă n-ai avut timp să urmărești toate noutățile, sar eu în ajutorul tău. Iată cele mai importante unsprezece știri din ultimul weekend:

    1. Comuniștii protestează! Vladimir Voronin, liderul partidului comunist este supărat că acordul a fost semnat fără ca el să-i cunoască conținutul.

    „Eu așă prekoale nu înțeleg, democrații acordul l-au trimăs dar n-au trimis pe nimeni care să poată citi. Noi și trebuia să fașim, să umblăm cu poproșealca?” a declarat liderul comunist.

    2. Elevii vor demisia Maiei Sandu deoarece în Acordul de Asociere nu se menționează nicăieri camerele de supraveghere de la examenul de Bacalaureat.

    3. Redacția ProTV, pentru a economisi din timp, au anunțat că Paul Walker s-a stins din viață într-un accident rutier fatal, șoferul grăbindu-se să citească Acordul publicat.

    4. Iurie Muntean, liderul grupului „Eu sunt Moldovean, eu grăiesc Moldovenește” a anunțat că cei din grupare vor aștepta să apară pe TorrentsMD varianta DVDRIP a acordului, de preferat cu dublare profesionistă, minim rusă și moldovenească.

    5. Rusia amenință! Liderul Federației, Vladimir Putin, nu se lasă de amenințări.

    „De semnat, l-ați semnat. Dar dacă îl mai și citiți, precis vă tăiem gazul!” a declarat președintele Rusiei.

    6. Mihai Ghimpu este indignat că în 972 de pagini nu este nicăieri desenat un tricolor.

    „Nu au pus nici măcar o singură poză, sunt numai litere.” a răspuns frustrat liderul PL.

    7. Pentru a asigura că toată populația Republicii Moldova cunoaște conținutul, conducerea țării a decis să trimită fiecărui cetățean o copie a Acordului prin intermediul Poștei Moldovei. În felul acesta, o dată ce Moldova va deveni membru deplin al Uniunii, măcar jumătate dintre noi vom avea acasă o copie.

    8. Transnistria contraatacă! Liderul regiunii transnistriene, Șevciuk, a cerut Rusiei un acord de 973 de pagini în care să fie menționat clar că Acordul are 973 de pagini.

    9. Serafim Urechean le amintește tuturor că el a pornit Alianța.

    „Toți se bucură dar nimeni nu m-a sunat să-mi mulțumească. Măcar pentru tralebusul 25 meritam un sms. Apropo, ieri a fost ziua mea de naștere. La mulți ani mie.”

    10. În Kiev, peste un milion de oameni au sărbătorit ieri, pe toate străzile orașului, Ziua Națională a României și semnarea Acordului de către Republica Moldova.

    11. Studiile arată că 9 din 10 șoferi din Capitală nu mai urăsc drumurile proaste de când și-au lipit pe parbriz abțibildul de la campania lansată de Unimedia „Sunt EUropean”.

    „La început îmi păreau cele mai oribile străzi din Europa, dar de când am nakleikă cu steluțe parcă nici drumurile nu mai sunt la fel de proaste.” a declarat un șofer.

    Notă: Atenție, acest articol este un pamflet și trebuie tratat ca atare. Dacă apar manifestări neplăcute, altf4.

  3. Nu ajung gloanțe pentru a salva Moldova

    vineri, 29 noiembrie 2013

    Cum să te naști atât de prost? Simplu și ușor. Mi-am dat seama că pentru a salva Moldova, nu ajung gloanțe.

    Prostie.

    Capture

    treref

    sfsdfs

    fsdfs

    asdasda

    srfdfs

    Toți cei de sus merită să fie dați afară din țară. Mare e grădina ta Doamne, dar arată-le cretinilor ușa. Precum am menționat deja:

    Știrea asta care este răspândită de Generația 42% ca o diaree cu miros de miere? Fiecare cocalar și pițipoancă ce se respectă a dat sau like acelei știri sau a lăsat un comentariu cretin pe Facebook referitor la ea.

    Câteva mici detalii:

    1. E știre pamflet. Adică e glumă, idioți proști ce sunteți.
    2. Este preluată din 2012 de pe un site românesc.
    3. Care pizda mătii „Jios nahui Maya Sandy!!!” dacă e pamflet, din 2012 și din România, futuvă-n gură de ignoranți.

    De-abia aștept BAC-ul. Doamne, îl aștept mai ceva ca a 2-a venire a lui Iisus.
    ps: Dacă nu ești printre proștii care au crezut „știrea”, aruncă un like acestui post, să vadă idioții tăi de prieteni articolul de pe MGB.




  4. Bound 3

    luni, 25 noiembrie 2013



    Best thing that ever happened.

  5. 6. Infecțiile din universitate

    Una dintre cele mai oribile specii de moluște din Moldova este cea a idioților care se duc la universitate fără un anumit scop sau dorință de a studia. În mintea lor simplă, universitatea constituie o școală cu mai mulți oameni iar acțiunea de a studia presupune o prezență rudimentară în încinta clădirii fără un anumit efort intelectual investit. Singurul scop este a obține o foaie la sfârșitul celor 3-4-5 ani pe care să scrie numele bovinei cu litere de tipar, Times New Roman 18, bold și ce urmează să atârne 18 ani în sufrageria familiei.

    Păi și care e problema, Maniak, nu pentru asta se studiază ceva, ca să ai diplomă? Nu, boule. Dă să-ți zic un secret, știi care este diferența dintre școală și universitate? Ai trei secunde. Trei, doi, unu, pa. La școală ești obligat să te duci, pentru a efectua acțiunea de „învățat”, pentru că ești un copil prost, cum am fost cu toții, și oamenilor maturi li se face frică atunci când realizează că tu în prostia ta de prost ce ești ești inutil societății. De aceea învățământul primar este obligatoriu. Acum, știi de ce studiatul nu este obligatoriu? Păi, pentru început, „a studia” provinde din latinul „studium” care mai poate fi interpretat și tradus precum „un efort voluntar sau o dorință insațiabilă depusă pentru acumularea cunoștințelor” (băi ai dracu de latini ce deștepți erau). Ai prins cuvântul cheie? Nu, nu era „țâțe”. Era „voluntar”. Adică tu, din propria dorință, te duci la universitate și crești, din punct de vedere intelectual, te dezvolți din stadiul embrionar, și devii un intelectual în lege, filozofie, business, jurnalistică, etc pentru ca mai apoi să activezi în domeniul dat.

    Problema cu infecțiile din universitate este că, precum herpesul, ele nu dispar niciodată. Și fiind un adevărat herpes al scoietății, o dată la câteva săptămâni devin a naibii de deranjante. Infecțiile, deoarece nu dispun de capacitatea de a gândi și a trage concluzii, sunt întotdeauna gălăgioase la lecții, mereu sunt primii care sar cu mita și într-un final sunt o risipă de fonduri, energie și efort depus din partea statului, profesorilor și a studenților care sunt nevoiți să facă proiecte în grup împreună. Deci, prin simpla prezență, au de suferit mai multe părți componente ale unui proces ce de la bun început trebuia să fie 100% voluntar.

    O altă problemă o constituie și faptul că din cauza infecțiilor, economia acestui stat moare. Avem prea mulți avocați și prea puțini instalatori de wc-uri. Prea mulți (atenție, a se citi cu cel mai fals accent american căpătat după 6 săptămâni de Work & Travel posibil) business administration and international relations professionals și prea puțini antreprenori, mult mult mult prea mulți pseudojurnaliști și mult prea puțini agricultori etc.

    7. Necunoscătorii de limba engleză

    Voi începe acest punct cu o propoziție cu care dacă nu ești de acord, te rog să treci peste punctul 7: moldovenii, din punct de vedere lingvistic, sunt norocoși. Nu sunt iscusiți, nu sunt cei mai deștepți sau agili, dar sunt norocoși. De ce? O mică paranteză, și apoi vom reveni la limba engleză. Dă-mi voie să-ți spun o poveste. Eram eu o dată prin Europa și s-a nimerit dintr-o întâmplare să fiu la o masă cu un ucrainean, un rus, un ceh, un polonez și vreo 3 moldoveni. Și vorbeam toți rusa. Fiecare, cum putea, o vorbea și eram toți pe același val; la masă se găseau 9 limbi străine, 8 oameni, 6 cetățenii, 5 naționalități și ne înțelegeam de minune în rusă. Personal, nu am înțeles niciodată cum unii idioți pot urâ o limbă. Îi auzi peste tot, „urăsc rușii, urăsc rusa, limbă de porci, pidar, suceare, bleadi, opriți aici la povorot vă rog”. Cum poți lăsa chestiuni ce țin de politică contemporană să intervină în lingvistică. Realizezi că limba rusă exista înaintea Rusiei, da? E o limbă în pizda mă-tii, cum poți să urăști o limbă? Realizezi că orice limbă din lume este pur și simplu un aranjament aleatoriu din sunete și litere, deci practic toți vorbim pe lume același lucru, doar că pronunțăm altfel, astfel creând o barieră lingvistică între popoare? Gândește-te la asta timp de câteva secunde, înainte să citești mai departe.

    Să revenim la moldovenii norocoși și limba engleză. Deci, ne-am născut cu norocul (da, norocul, nu mai molfăi acolo sub nas ca o balegă și acceptă acest lucru) de a vorbi din start, de la naștere, trei limbi: româna, rusa și moldoveneasa. Am glumit băi, nu vă speriați. De-aici am simțit cum la jumătate dintre voi s-a încordat involuntar anusul. Deci, ne-am născut cu două (una, două) limbi în buzunar, pe care, în cel mai bun caz și dacă nu suntem niște cretini spălați pe creier, le vorbim bine sau foarte bine. Una dintre aceste limbi ne permite să comunicăm cu peste 200 de milioane de oameni în peste 30 de state. Cealaltă ne permite să cumpărăm telefoane furate și fier vechi la preț redus. Acum, din păcate pentru noi, rușii n-au fost în stare să cucerească planeta, altfel nici n-aș fi stat acum să vă țin morală că you don't speak English. Dar englejii, în minunata lor istorie, au reușit să cucerească mult din uscat, cu forța, că altfel nu știau. Iar americanii, în minunata lor poveste de adormit copii, au reușit să cucerească mai mult din uscat, nu cu forța, ci cu filme, jocuri, cărți, seriale, etc. Acum, în 2013, deja există mai mulți chinezi decât americani care vorbesc engleza. Păi noi de ce pizda mă-sii n-o vorbim? De ce engleza, în 2013, ÎNCĂ este un lux în Moldova? De ce într-o țară în care se visează dincolo de stele nu se implementează metode de a educa măcar tineretul cu o limbă pământeană?

    Nu ai nicio scuză să nu vorbești limba engleză la un nivel mediocru. Serialul tău preferat este filmat și realizat în engleză, melodiile tale preferate sunt interpretate în engleză, filmele tale preferate sunt regizate în engleză, cărțile tale preferate sunt sunt în engleză. Doar tu, într-un mod bizar și încăpățânat, cu o frică de schimbare, accepți să privești filmele dublate în rusă, în loc să cauți subtitre ce te-ar ajuta, să asculți sunetele dar nu și melodia să descarci de pe TorrentsMD serialul Dr. Dom în loc de House M.D. Și din cauza ta nu vor străinii să vină în Moldova, din vina ta nu-și deschid firmele serioase filiale în Moldova, datorită ție suntem în continuare considerați o țară de lumea a treia și doar mulțumită ție nu vom ieși niciodată din mediocritate.

    8. Curvele virgine și pupincurismul

    Pentru necunoscători, atât termenul de „curvă virgină” cât și „pupincurismul” provin din jargonul românesc și sunt des utilizate de unul dintre cei mai iubiți și în același timp detestați oameni din România, Mircea Badea. Ba chiar mi se pare că sunt chiar inventate de el, deși „pupincurist” am mai auzit și de mic. În fine, nu contează. Deși nu împărtășesc multe dintre ideile și părerile lui Nenea Badea, un lucru pe care cert îl avem în comun este faptul că detestăm curvele virgine.

    A venit timpul ca o dată și pentru totdeauna să definim termenul. O curvă virgină este o persoană de gen feminin (dacă ai noroc) care în realitate nu are absolut nicio experiență de viață dar a cărei prezență virtuală are trăsături comune cu prezența reală a unei prostituate ieftine. Prin urmare, curva virgină se va purta ca o curvă pe net, va posta poze seminud, cur, țâțe, statusuri pufoase, va fi sexi și rea pe când în viața reală are 15 ani, teme pe-acasă la geografie, o experiență de viață egală cu derivata unui număr, va plânge de fiecare dată când Elena țipă la Damon și va fi indignată de fiecare dată când un tip se bagă la ea cu anumite avansuri și aluzii la pat, ea fiind în mintea ei o fată cuminte și educată, care nu se fute cu fiecare bou la stânga și la dreapta, nerealizând că în ochii absolut tuturor oamenilor din viața ei ea joacă exact acel rol de cârpă ieftină. De aceea și nu am înțeles niciodată de ce curvele virgine rămân mereu în lacrimi atunci când sunt părăsite de „prințul pe cal alb”. Ele credeau că relația va dura la nesfârșit, că sunt făcuți unul pentru altul, că nu există nimic mai pur decât dragostea dintre ei. El vroia să-și gâdile pula de dinții ei și cam atât, pentru că ăsta a fost singurul sentiment trezit de comportamentul ei de pe internet. El nu s-a uitat la pozele ei cu decolteul bombat și s-a gândit „Băi ce i-aș trage-o și aș prezenta-o părinților, ah și să nu uit de bunica”.

    Acum, partea a 2-a a problemei este exact grămada asta de boi care au mâncărimi. Curvele virgine, din păcate, sunt doar un efect. Cât de tare nu m-ar durea să recunosc asta, dar, nu sunt ele vinovate de faptul că sunt atât de ieftine și fără clasă. Problema e în bărbații care habar n-au cum să abordeze o femeie sau cum să mențină o relație. Așa a apărut pupincurismul, cea mai ieftină metodă de a intra sub pielea unei femei și constă dintr-o metodă extrem de simplă: o îngropi în like-uri și complimente. Orice fată din Moldova își dorește să fie în centrul atenției, dar deoarece există atât de puțini băieți în stare să o abordeze corect, fata își va coborâ așteptările la unul care știe măcar să aprecieze că ea e posesoare de țâțe. Își va coborâ așteptările de la „tip cu care poți vorbi ore la nesfârșit despre orice subiect” la „tip care măcar mă ascultă”. De la „trei ore de dragoste” la „șapte minute pe bancheta din spate”. Cauză și efect. Bărbații din Moldova au degradat la un nivel impardonabil și prin urmare, femeile, începând cu vârsta de 14 ani, practică atitudinea de curvă virgină ca să compenseze. Este un cerc vicios, deoarece fiecare jumătate realizează că o ieșire din acest joc al degradării le va tăia din start rata succesului. O fată care deja e curvă virgină nu va înceta dintr-odată, unde naiba va găsi tipi în Moldova care să fie atrași de zâmbet natural și inteligență? La ASEM? Haha. Un pupncurist nu va înceta niciodată să lingă fundul, cum naiba o va cuceri pe una care pozează cu zâmbet natural și inteligență? Cu diploma lui de la ASEM? Haha.

    De ce sunt și unii și alții ca jegul de sub unghii? Păi, curvele virgine sunt pur și simplu penibile și oribil de suportat. Dacă ești una dintre ele și citești acest post, să știi că te urăsc cam toți prietenii tăi din simplul motiv că sunt asociați cu tine. Strici din start imaginea unui colectiv în care te afli. E trist, dar adevărat. O fotografie cu 3 fete de treabă și o curvă virgină cu botul umflat este o fotografie cu 4 curve virgine. Prin simpla apariție strici aerul unei încăperi și absolut toți te suportă sau de nevoie sau pentru că vor să te fută. De fapt, toți bărbații din viața ta care îți mai sunt alături te suportă din simplul motiv că, poate, cândva, te vor fute. Iar despre pupincuriști am foarte puține de adăugat. Sunteți motivul pentru care cavalerismul și amabilitatea sunt considerate din start flirt. Sunteți motivul pentru care fetele cu inimi frânte și tone de servețele umede nu vor observa un tip de treabă, deoarece la primul gest onest în direcția lor vor activa instinctul de supraviețuire care le strigă în ureche „te va fute și te va arunca la gunoi, ca și celălalt”. Fii bărbat, rahatule, poartă-te ca atare și cine știe, poate nu vei fi singur la bătrânețe.

    9. Ignoranții ipocriți și Cavalerii albi

    Știi ce trebuie să faci data viitoare când un vezi un porc ce și-a parcat căruța pe trecerea de pietoni? Să aștepți până se duce, să te apropii tiptil de mașină, lăsând logo-ul de la Nike cu cheia pe capotă, să-i spargi fereastra, subtil desigur, să-i deschizi ușa de la mașină și să te caci pe scaunul de piele de leopard. Să dai drumul unei diaree atât de incontrolabile încât acum, la moment, ai amar în gură. Apoi să iei în mână căcatul încă moale și apoi să-l întinzi pe parbriz, pe volan, la igniție și pe oglinda retrovizoare. Și toate astea sub ochii nevestei care demult a leșinat pe scaunul pasagerului și al copiilor din spate care vomită în lacrimi de crocodil. M-am săturat de ignoranții ipocriți din Moldova și de toată turma de jegoși în alb, cu suflețel sfânt ce îi apară. I-ați văzut și auzit peste tot. Pentru fiecare cretin care își parchează mașina ca un cur fără să-i pese de ceilalți, blocând trotuarul sau jumătate de stradă, avem 10 idioți care îl apară: „Păi dom'le, nu sunt parcări dom'le, unde să lase omul mașina?”. Păi s-o lase în pizda mă-tii. Sunt parcări. Da, puteau fi mai multe. Da, puteam trăi mai bine. Dar uite că nu e așa. Să-și cumpere garaj. Sau să-și închirieze unul la marginea orașului și să vină acasă cu troleibuzul.

    Apropo, vreți să vă spun un secret legat de parcări? E un secret din ăla, care nu-l spui nimănui, dar deja au trecut vreo 5 ani buni și probabil nu mai contează cine află și cine nu deoarece toate dovezile sunt demult îngropate. Era cândva un om de afaceri care dorea în Chișinău să ridice vreo 4-5 parcări europene, din alea cu multe etaje, și sistem de plată cu bilețele, etc. Un asemenea proiect ar putea avea loc doar cu susținerea Primăriei, care ar motiva șoferii să le utilizeze, penalizând cei care nu o fac, deci urma să fie niște proiecte de legi, etc. Costul proiectului era de multe milioane de euro, bani pe care omul de afaceri, prin firma lui, era gata să-i investească în Moldova (nu doar parcări, mai erau și alte planuri, localuri, grădinițe, bazin acvatic). Știți de ce nu există cele 4-5 parcări la moment în Chișinău? Deoarece în schimbul semnăturilor necesare pentru demararea construcțiilor, fiecare consilier (atât PL cât și PCRM) a cerut o mită de 40.000 de euro. Iar primarul și echipa lui încă 250000 deasupra. Deci, pentru un proiect în urma căruia ar fi beneficiat un oraș întreg s-a cerut pe față, oficial, mită de aproape un milion de euro. The End.

    Acum, să revenim la ignoranții ipocriți și la cavalerii albi. Să muriți în chinuri și unii și alții. Mai ales cei implicați în religie. Toți rahații care răspândesc cuvântul Domnului în mașini scumpe și case de milioane de euro la marginea orașului. Și împreună cu ei să ardă și toți care apar la televizor și apară „creștinismul sfânt” din Moldova. Este o afacere ieftină, furt pe față, spălare de bani și pedofilie. Din păcate, nu pot generaliza, deoarece personal cunosc o biserică a cărei componență sunt oameni buni, care strâng donații pentru diferite operații, oameni care și-au vândut mașina pentru a reuși să salveze viețile altor moldoveni. Aș vrea să generalizez, să spun în gura mare că toate bisericile sunt pline de grași bogați, dar nu pot. Cunosc preoți care au Rolls Royce și copiii la studii în Elveția dar cunosc și preoți care trăiesc pe 78 de lei pe lună. Și probabil asta e problema noastră, a moldovenilor. Suntem curve sentimentale. Dacă sincer, întotdeauna am fost surprins de cât de puțini oameni mor zilnic în Moldova. Cred că aici intervine latura asta a moldoveanului, aproape genetică, de a fi o curvă răbdătoare. Eu, dacă aș fi 10.000 de oameni dar nu unul, mult mai mulți oameni nenorociți ar muri zilnic în Moldova. Mulți criminali, mulți jegoși care sub toată viața din țara asta, foarte mulți. Nici nu glumesc. Aș vrea să glumesc, dar din păcate nu. Nu-mi dau seama cum naiba sunt moldovenii atât de răbdători, cum zi de zi sunt futuți în cur și la sfârșitul serii întorc obrazul, cum de se mulțumesc să fie prostiți, practic pe față.

    Încă un lucur, și termin cu cavalerii albi. Mai ține minte cineva cuplul ăla de copii care a fost împușcat, băiat de 18 și fată de 13? Nu pot vorbi despre ipocrizie fără să-l menționez. Era la toate canalele de știri, o adevărată tragedie, copii buni, se iubeau, fetiță de aur, etc. Băi, da, trist, dar ce pizda mă-tii făceau în mijlocul unui câmp, într-o mașină, un băiat de 18 și o fată de 13? Cum naiba nimeni nu a adresat înrebarea asta? Toți s-au concentrat pe ucigaș, o fi nebun, o fi gay, o fi polițist, vai unde se uită procuratura? Unde pizda mă-tii se uită părinții? Un băiat de 18 și o fată de 13 și-au pierdut viața nu pentru că un bou i-a împușcat. Ci pentru că se aflau la locul nepotrivit la timpul nepotrivit. Trebuiau să fie pe-acasă, nu să-și dea limbi în mijlocul unui câmp. Faptul că ăla i-a împușcat nu schimbă nimic. Puteau să și-o tragă 2 săptămâni mai târziu, în același câmp, ea să rămână gravidă, el să fugă de responsabilitate, ea să se spânzure din suferință și din frica de a spune părinților și el să-și ia viața neputând trăi cu vina. Atunci pe cine am fi dat vina?

    10. Generația bunurilor materiale

    Ar trebui să recunosc ceva înainte să continui cu ultima categorie: atunci când am început prima jumătate a seriei nu m-am gândit din timp la toate cele 10 categorii. Aveam doar un concept și multe de spus. Doar știam că voi găsi la sigur 10, deoarece am ajuns la vârsta mea să detest foarte multe lucruri, oameni și grupuri de oameni și nu am crezut că va fi o provocare mare să întocmesc o listă cu un număr magic. Și iată că suntem la ultimul număr, o categorie care întocmește o gamă largă de inși, inclusiv pe mine.
    Știți care este problema moldovenilor? Răspunsul este chiar în fața ochilor voștri și nimeni încă nu și-a dat seama. Absolut toți în Republica Moldova trăiesc fără să realizeze de ce stau lucrurile atât de prost pentru 95% din țară și de ce stau lucrurile atât de bine pentru 5% din țară, copiii cărora aruncă banii la stânga și la dreapta prin localurile de lux din Capitală.

    Fiți atenție, deoarece în următoarele rânduri voi explica de ce Moldova este atât de săracă și de ce niciodată nu vom fi acolo unde vă mint toți politicienii că vom ajunge. Există doar un singur motiv și dacă ești la conducerea acestei țări și încă nu ți-ai dat seama de asta, degeaba ești acolo, dă-ți demisia, părăsește funcția, ești inutil. Apropo, același motiv se aplică și României. Deci, sunteți gata? Iată-l, motivul: în Moldova s-a sărit peste generația „muncitoare”. Gata, am zis-o, cine s-a prins, respectul meu. Cine nu, urmează o explicație. Germania. Secolul 20. Sfârșitul celui de-al 2-lea Război Mondial. Nemții pierd, din nou. În decursul următorilor 25 de ani, poporul german, cu ajutorul investițiilor americane, lucrează ca un câine să-și reconstruiască țara. În Germania, în timpul acestei crize, se lucra în fiecare zi, fără zile de vacanță, pe bani puțini, din simpla dorință de a trăi bine în viitor. Niște decenii mai târziu, Germania conduce Europa. Germania are resursele necesare să treacă prin această etapă și să revină mai puternică decât a fost vreodată.

    Moldova, 1991, căderea Imperiului Sovietic. Moldovenii sunt independenți și visează să trăiască la fel ca americanii fără să treacă prin procesul de reconstrucție al țării. Lipsa resurselor și lipsa forței de muncă aduce Moldova, în 2013, la nivelul unei țări de lumea a 3-a. Deci, unde a fost problema? Problema, dragii mei, a fost apariția generației IT. Calculatoarele, internetul, iPhone-ul, etc. Din cauza dezvoltării tehnologice, oamenii care au locuit în Moldova au sărit peste o etapă importantă în dezvoltarea țării, peste o etapă practic esențială: munca fizică, pe bani puțini. Moldova nu a avut parte de acea generație care trebuia să vină după dobândirea independenței și să lucreze în fabrici sau pe câmp, aproape pe gratis. Această generație a fost înlocuită deodată de leneși căcăcioși ca mine, care își doresc absolut toate lucrurile pe care le poate oferi lumea contemporană, de la calculatoare la mașini scumpe, ce lucrează folosindu-și intelectul și prin urmare părăsesc țara în căutarea unui loc de muncă ce ar permite achiziționarea tuturor bunurilor.

    Simplu, nu-i așa? Orice politician va veni și va arunca bășini la stânga și la dreapta despre tot felul de condiții sociale, politice, geopizdamătii. E mult mai simplu de-atât: prea mulți vrem prea multe. Pentru ce să lucrez într-o fabrică pentru un salariu de 1000 de lei cu gândul la faptul că-mi ajut țara să progreseze și copiii mei vor trăi într-o Moldova prosperă ca se va asemănă unei Austriei, Germanii sau Americi când pot pur și simplu să plec din Moldova și să lucrez în străinătate? Există valori cretine precum naționalismul sau patriotismul, dar aceste concepte sunt lipsite de valoare într-o țară în care justiția și patriotismul sunt în genunchi și sug puța până la refuzul boierului în timp ce fundulețul se întoarce spre următoarea sursă de venit. Ăștia suntem și ăștia vom fi, generația crescută de internet. Suntem cel mai mare cancer al Moldovei și precum cancerul, e doar o chestiune de timp până această țară va muri, sătulă de toate lipitorile care fură, fură și tot fură, pentru că de nu s-ar fura, oricum de tare n-ar vrea cineva să vă mintă în față, n-ar trăi bine în Moldova. Absolut nimeni. Nu există oameni onești într-o țară de lumea a 3-a a anului 2013. Există doar bogați și săraci.

  6. 1. Maimuțele care vorbesc la telefon în transport public

    Nu există nimic pe lumea asta mai oribil decât maimuțele care behăie în gura mare la telefon în transport public. Dacă apelul nu este o chestiune de viață și moarte (ești medic de meserie, etc) atunci nu ai absolut niciun motiv să răspunzi de fiecare dată când îți răsună Miley Cyrus din buzunar cu o conversație de 15-20 de minute despre cum Lenuța a fost la saună cu Costel și să vezi ce flori i-a adus, probabil i-a supt-o pe masa de biliard. Toți cei care o fac sunt o infecție a societății. Din fericire pentru voi, eu am soluția. Am început s-o practic acum un an și de fiecare dată reacția este alta. Dacă veți urma pașii vă asigur că persoana nu doar că nu va mai discuta niciodată la telefon în transport, dar probabil va regreta ziua în care a cumpărat iPhone-ul.

    Cel mai recent caz mi s-a întâmplat ieri. Practic e simplu, după ce bovina a terminat conversația enervantă pe care a auzit-o jumătate de autobuz, aștepți în jur de 30 de secunde, apoi scoți telefonul din buzunar, îl duci la ureche, și pronunți tare și răspicat următorul discurs:

    - Alo...da, salut...nu, nu pot vorbi la moment, sunt în transport public și în jurul meu se află oameni pe care îi doare în pulă de viața mea și nu vreau să-i deranjez în gura mare pentru că nu sunt un cretin needucat crescut în peșteră. Te sun imediat cum ies. Da. Ok, te pup, pa.

    Am făcut-o deja de vreo 10-12 ori. De obicei reacția este de șoc, primele 10-15 secunde, apoi după ce își vor da toți seama ce s-a întâmplat, persoana în cauză sau va roși ca un cur de babuin sau va părăsi imediat transportul indiferent de stație. Am avut o fată care a început să plângă pe când cobora în hohotele celorlalți călători. Am avut un bătrânel care a început să mă aplaude și a ținut morțiș să-mi strângă mâna. Cu mâna aia m-am masturbat în seara aia. A fost minunat.

    2. Papagalii care nu au o părere proprie și se lasă prostiți de alți papagali

    Sunt sigur că aveți un prieten din ăsta. Sunt peste tot și sunt oribili. Sunt toți ăștia care își schimbă părerea de fiecare dată când compoziția bășinii care le trece pe la nas variază în aromă. Sunt toți ăștia care orbește urlă ba „Eu grăiesc moldovenește, Moldova fpereod” ba „Basarabia Pământ Românesc” ba „Chirtoacă pidr loh” ba „Muie comuniștii” ba etc. fără absolut o urmă de gândire. Sunt genul de oligofreni care fac ceva doar să fie la modă, nu pentru a extrage un util sau un plăcut, fără a-și hrăni o poftă intelectuală sau a-și satisface o nevoie fizică.

    Creaturile unicelulare în cauză nu au absolut niciun habar ce reprezintă mișcarea la care au aderat și o urmăresc orbește, nu sunt capabili să explice atât scopul cât și agenda acelei mișcări și sunt pur și simple niște vaci care urmăresc un clopoțel fără absolut nicio gândire propriu și fără a contesta o decizie venită din capul turmei. Dacă ești una dintre aceste creaturi, acum vei face spume la gură deoarece vei considera că am atacat mișcarea iar mintea to confuză nu poate percepe diferența. Nu, nu am nimic cu mișcarea în cauză, fiecare are dreptul de a se revolta și de a avea o voce. Este chiar admirabil că avem așa ceva într-o țară în care oamenii dispar la stânga și la dreapta. Acum vorbesc exclusiv despre oile care nu gândesc, oile din cauza căror Republica Moldova se află în situația de față și nu va ieși niciodată din diferite crize politice, sociale, culturale.

    Am un prieten care în decurs de 4 ani a trecut printr-o transformare uluitoare de la rapper, la gop, la „Trăiască Moldova independentă, rumânî poșli nahui” la „Pohui” la pseudofilozof la „Basarabia Pământ Românesc” fiind de fiecare dată influențat de anumiți amici ce activează în acele sfere. În timpul perioadei ne-am întâlnit aleatoriu de câteva ori, și nu am rezistat niciodată mai mult de 15 minute ascultându-l. Cum ar spune un specialist IT, input-ul său pentru societatea noastră tinde spre zero.

    Într-o țară precum Moldova nimic nu este mai prețios decât Adevărul. Oamenii și-au dat viața ca tu să poți să-l cunoști, să fii liber să ajungi la el. Nu uita asta.

    3. Kei kare înkă skriu ku k în lok de k

    Este incredibil ca în nasul anului 2013, aproape flegma anului 2014, să mai existe oameni care utilizează litera „k” pe post de cheie Sol în limbaj internaut. Nu există absolut nicio explicație de ce oamenii continuă să utilizeze această metodă de a scrie în afară de lupta încăpățânată a creierului împotriva evoluției.

    Am ajuns într-un an în care internetul a devenit aproape la fel de important ca apa potabilă pentru supraviețuire, într-o perioadă informațională în care cantitatea de text scris din fața ochilor tăi întrece orice limită. Toate cărțile, articolele, știrile sunt la dispoziția ta, sub ochii tăi. Cum pizda mătii să nu scapi de „k” când fiecare cuvințel este menit să te dreseze în a scrie corect, a gândi coerent, a deduce și a analiza?

    Ca să fii consider om, utilizarea diacriticelor nu este obligatorie. Încă. Dar urmează a fi. Iar incapacitatea de a elimina „k-ul” din uzul zilnic este deja impardonabilă. Dacă aveți asemenea persoane printre prieteni, vă implor, o mică observație din partea voastră nu ar strica. Dacă vă rușinați, trimiteți-mi linkul spre profil, o să le țin eu morală.

    4. Omidele care nu citesc nimic în afară de statusuri Facebook

    Categoria asta de „oameni” probabil are aceeași componență ca și categoria a 3-a. Probabil și a 2-a categorie se va regăsi aici. Nu există nicio scuză pentru acești oameni, sunt niște căcați leneși fără impuls de creatură inteligentă. Cititul este minunat, mai ales când ai timp să o faci. Nu toți îl avem, desigur, dar o carte bună își va găsi furișul în mediul tău zilnic. Dar nu mă refer doar la cărți. Aici mă refer la orice: articole, știri, informație, cărți, wikipedia, etc. Avem acces la informație 24/7 și atât de multe nu cunoaștem încât simpla existență și irosirea resurselor doar ca să verifici Facebook-ul o dată la 10 minute este o insultă umanității.

    Nu poți în 2013 să te uiți în ochii mei și să-mi dai o singură scuză capabilă de a-mi opri pula din impulsul de a te plesni peste obrazul tău de necărturar. Ești un căcat leneș, trezește-te la realitate. Problema cu oamenii ăștia, dacă îi poți numi așa, este că sunt incredibil de ușor de manipulat deoarece lipsa de informație denotă o slăbiciune de a distinge realitate și informație veridică de falsuri sau informație manipulată. Un exemplu trist dar adevărat este generația ce crește acum în Moldova între vârstele de 12-16 ani. Fără a generaliza, desigur. Nu vrem să ofensăm curvele care au împlinit ieri 17. Deci, să revenim la exemplu:

    Acum câteva zile se anunțase pe diferite site-uri de știri din România că Guvernul țării vecine consideră opțiunea de a întocmi un proiect ce ar predispune crearea unor școli de vară, ca toți copiii să nu hoinărească 3 luni pe străzi internet în căutare de video porno cu cai. E o idee bună, cred eu. În Europa e demult implementat un model în care ai mai multe vacanțe în timpul anului în care te poți odihni, dar vara ai doar 5-7 săptămâni, destul pentru o vacanță cu părinții la mare, sau prietenii sau să cauți porno cu cai. Dacă ai fi o persoană inteligentă, ai citi știrea, ți-ai crea o opinie și ai trece mai departe la viața ta de zi cu zi. Dacă ai fi un elev de 14 ani din Prometeu, ai copia pe Facebook bucata despre micșorarea vacanței, ai adăuga părerea ta incredibil de importantă despre Maia Sandu și tot Ministerul Educației și ai republica „știrea” ca status. Dacă ai fi un alt elev din Moldova la fel de inteligent, ai lăsa un comentariu ce ar conține următoarele „bleadi suka suceara nahui so ushid nahui” și ai reposta în continuare știrea. Problema? În decurs de 4 ore jumătate din cretinii din Moldova au postat, comentat, like-uit o aberația despre faptul că Maia Sandu va scurta vacanța de vară de la 3 luni la o lună pe când sursa, SURSA, acestei informații era o știre din România despre posibila întocmire a unei asemenea legi. Partea ironică? Idiotul care postase statusul inițial a precizat sursa în comentarii și nimeni nu s-a încordat să dea click și să pună creierul în mișcare; Hule, pațanu n-a să fută capu', nu? Pentru ce să mai kitesq și eu ke skrie pe sait akolo? E grele kititul.

    5. Pseudointelectuale care dau sfaturi

    Specia asta e cea mai oribilă. Este formată. în mare parte dar nu în exlusivitate. din fetițe de 15-17 ani care au profil pe ask.fm (blog nu mai e la modă, era prin 2011) sau peste 500 de prieteni pe Facebook ce o pupă în fund la fiecare mișcare. Specia asta de omidă va acorda sfaturi despre viață, iubire, familie, succese și durere la stânga și la dreapta.

    Dacă ai orice întrebare în viața, vei găsi un răspuns în căpuțul lor crescut pe Chupa-Chups și Farmville care la 14 ani umbla la Faraon să fie scărpinată cu degețelul pe sub fustiță în colțul încăperii sau pe sub mese. Acum au mai crescut, probabil au minim o relație serioasă (a făcut cunoștință cu mama) eșuată din care au ieșit cu mai multe sechele în creier decât reputația de politician onest a lui Plahotniuc. Această vastă experiență în viață le oferă maxima convingere că fiecare cuvințel pe care îl rostește denotă maturitate.

    Pseudointelectualele au citit și recitit Coelho. Doar Coelho. Îl adoră. Ar fi gata să mestece de pe asfalt fiecare flegmă verde și vârtoasă pe care Paulo o exercită din fundul gâtului. Coelho le-a învățat să trăiască și ele se simt datoare acestui Univers să transmită mai departe toate înțelesurile ascunse pe care mintea ei pricopsită le-a iscusit. Problema pseudointelectualelor este că acestea sunt multe și răsar la fiecare colț de pulă, fiecare zi devenind astfel o zbatere cu năbădăi de a convinge mulțimea asupra faptului că ea încă este capabilă să exercite o anumită influență cu un fir de idei.


  7. Interviu cu Maniak pe Yupi.md Octombrie 2013

    sâmbătă, 26 octombrie 2013

    Mulți îl urăsc, mulți îl iubesc, dar toți îl respectă. Este vorba despre cel mai controversat personaj al spațiului virtual moldovenesc – Maniak, administratorul și autorul blogului Muligambia.com
    Deși după 5 ani de activitate identitatea acestuia rămâne necunoscută, Yupi.md a reușit să-i „rupă” niște confesiuni acestuia, în cadrul unui interviu exclusiv:
    -Nume?
    -Mocanu
    -Prenume?
    -Anton
    -Sex?
    -Regulat
    -Vârsta?
    -20
    -Naționalitate?
    -Română, de curând
    -Țara de reședință
    -România, de curând
    -Studii?
    -Economie și drept comercial
    -Religie?
    -Agnostic
    -Stare civilă?
    -Liberă la mare
    -Virtutea cea mai mare?
    -Nu trec pe roșu. Niciodată.
    -Complexul cel mai mare?
    -Nu accept să fiu locul doi.
    -Fobia cea mai mare?
    -Am două mari și bune: Insectele și accidentele rutiere
    -Visul cel mai mare?
    -Să pot vizita Republica Moldova fără să fiu ridicat de la vamă de procuratură.
    -Eșecul cel mai mare?
    -Pierderea controlului asupra direcției Muligambiei. În mod repetat.
    -Mâncarea preferată?
    -ChilliCheeseburger de la Burger King
    -MGB – obligațiune sau plăcere?
    -A început ca o plăcere, acum nu mai știu ce este.
    -Comentariile de pe MGB – înjosire sau critică constructivă ?
    -Niciodată nu s-a urmărit înjosirea persoanelor. E doar o palmă, o trezire la realitate.
    -Dacă MGB ar fi un proiect comercial, ce salariu ar trebui să aibă un autor care face munca ta ?
    -Probabil aș achita în funcție de articole. Aș împărți frățește toți banii care sunt câștigați.
    -Maniak – personaj virtual, idol, persoană non grata?
    -Un nimeni celebru.
    -Te-ai folosit vreodată de statutul de admin MGB pentru a obține ceva?
    -Sex și parolă de la wi-fi.
    -Mama știe de rolul tău în proiectul MGB ? Dacă ar ști – ce ar zice ? Ai putea să-i prezinți acest site ?
    -Toată familia știe deja. E greu să ții un asemenea secret mult timp, mai ales când ai de oferit multe explicații de ce nu-i poți vizita de sărbători. Unii membri ai familiei sunt fani, alții s-au plictisit deja de conceptul ăsta. Ei consideră că prostia nu poate fi anihilată în Moldova. Eu încă mai sper.
    -Cum ai reacționa dacă ai fi în pielea celor care apar pe site ?
    -Dacă sincer, nu aș face spume la gură. Probabil primul lucru care l-aș face ar fi să citesc comentariile să văd de ce am ajuns. Apoi aș șterge fotografiile în cauză și aș ruga administrația să elimine postul deoarece mi-am învățat lecția.
    -Unele „vedete” ale site`ului te roagă frumos să le scoți pozele. Insistențele acestor persoane te fac să te simți superior și puternic ? Ce sentimente îți stârnesc rugămințile lor ?
    -Se întâmplă rar să fiu rugat frumos să șterg postul cu pricina. De obicei „victimele” mi se adresează într-un mod vulgar, ironic și superior, de parcă ei mi-ar face o favoare dacă șterg postul de pe site. Cele care nu o fac în felul acesta sunt răsplătite cu un „Pozele șterse. O zi bună în continuare. Pa, pa.”
    -Cât va mai dura acest proiect ?
    -Habar n-am. Aș vrea să spun că nu depinde de mine, dar știm cu toții că depinde de mine. Cel mai tare mi-aș dori să găsesc resursele necesare să-l pot transforma într-o comunitate, unde fiecare vizitator ar putea posta material iar pe pagina principală să apară doar cele mai bune articole. Cu premii, cu ceva distractiv. Dar din păcate nu am susținerea financiară și nici vreo idee cum naiba aș putea obține asta.
    -Putem vorbi despre un timp când vei fi prea matur pentru un astfel de site și public ?
    -Nu cred că ține de maturitate. Maturitatea doar îmi oferă un alt punct de vedere când critic unele imagini. De exemplu nu mă mai uit la toate copilele de 15 ani ce se dezbracă ca la niște „tipe bune” cum o făceam la 16 ani. Acum le privesc ca pe niște surori mai mici, aproape fiice și comentariile devin mult mai drastice.
    -Ai fani ? Și-au manifestat cumva admirația ? Dacă da, care a fost cel mai impresionant gest ?
    -Nu cred că am fani. Fanatismul presupune anumite acțiuni. Presupune o anumită gândire, presupune o identitate comună, un scop, o viziune. Din miile de vizitatori, nu cred că mai mult de 10 ar ridica un deget la rugămintea mea. Unii vizitatori își manifestă admirația prin mesaje sau e-mailuri de încurajare. Înseamnă mult pentru mine. Cel mai impresionant gest? Nu-mi vine nimic în minte. Trist, știu.
    -Cum arată țara Muligambia, desinația finală a prostiei ? În ce țară europeană un proiect cu aceeași idee s-ar bucura de succes ? De ce ?
    -În multe țări europene există site-uri precum Muligambia și cam toate se bucură atât de succes cât și de susținere comercială din partea comunității. Numai la noi fiecare e pe cont propriu. Ne mâncăm între noi, că așa sunt moldovenii. Țara Muligambia este oribilă. N-aș trăi în ea.
    -Unde și cum te vezi peste 5 ani ?
    -Peste 5 ani mă văd prin Statele Unite, Marea Britanie sau Canada. Mă văd fericit, dar nu tare. Așa, pe un 7. Aș vrea să mă întorc acasă dar probabil că nu o voi mai face niciodată. Aștept să revină la conducere comuniștii, poate următorul val de procurori vor cere mai puțină mită pentru închiderea unui dosar bazat pe nimic.
    -Consideri că anii petrecuți pe paginile MGB te-au plafonat ca și personalitate, împiedicându-te să vezi/faci ceva mai bun ?
    -Muligambia m-a schimbat, asta o pot spune la sigur. A adus mulți oameni în viața mea care acum înseamnă mult pentru mine și părerea cărora am învățat s-o admir. Cred că fără existența Muligambiei n-aș fi atins unele lucruri și n-aș fi participat la unele proiecte la care am avut prilejul s-o fac.
    -Cum se face că deși proprietarii site`ului s-au schimbat de câteva ori, tu ai rămas mereu admin, indiferent de persoana care a deținut acest site ?
    -Cum se face că dacă schimbi vopseaua de pe mașină sau scaunele, motorul rămâne același?
    -Care este dorința ta sinceră legată de moldoveni ?
    -Să-și iubească țara.

  8. Interviul cu Maniak - Octombrie 2012

    miercuri, 10 octombrie 2012




    În data de 5 septembrie a apărut noutatea cum că administrația site-ului Muligambia.com riscă să petreacă următorii 10 ani fără conexiune la Internet. Aceștia au publicat fotografiile cu conținut pornografic ale unei minore de 17 ani, astfel înfuriind mama ei, mass-media și Procuratura Generală. Indiferent de faptul că în aceeași zi a avut loc greva muncitorilor Teatrului de Operă și Balet „Maria Bieșu” și sancționarea judecătorilor pentru decizia arbitrară în cazul lui Iurie Pârlici, războiul cu acest site s-a dovedit a fi mult mai prioritar. Detaliile despre această situație le oferă administratorului Muligambia.com – Maniak. Mai multă informație despre MGB și excepționalitatea lor puteți găsi în interviul precedent

    Văd că ultimul timp apari cam des pe la unimedii, pro-tv-uri, ziare și Procuraturi.

    Da, se pare că a venit și clipa noastră de glorie. Deși, recunosc, era și timpul. Probabil că 4 ani de activitate socială nu înseamnă nimic până nu dă cineva un ordin. Incredibil de repede am devenit dintr-un site aproape ignorat de toată mass-media în știrea zilei și inamicul №1 din internetul moldovenesc.

    Cum de încă nu v-au găsit?

    Nici noi nu ne dăm seama. Poate nu ne caută.

    Au spus că v-au căutat peste hotare, au cerut să vă extrădeze și au încercat să închidă site-ul. Nu le-a reușit, fiindcă schimbați IP-urile și nu se știu precis unde sunteți. Cât adevăr este în această frază?

    Au fost încercări de a închide site-ul. Despre căutări prin străinătate și extrădări nu suntem la curent. Pe noi nimeni nu ne-a contactat niciodată. Nu am primit mesaje sau e-mail-uri de la Procuratură sau agenți care se ocupau de caz. Nu ni s-a cerut niciodată ajutorul în combaterea infracțiunilor de genul celor menționate la știri. În timpul conferinței de presă s-a precizat că nu am vrut să cooperăm. Partea ironică este că niciodată nu ni s-a oferit posibilitatea s-o facem.

    Dar, totuși, secțiunea „Contacte” într-adevăr nu lucra. Deci, chiar nu v-au găsit sau nu s-au stăruit?

    Partea amuzantă este că site-ul de-abia revenise din aproape 2 luni de reparații și așa s-a nimerit că atunci când s-a iscat valul de știri nu era accesibilă pagina „Contact”, care timp de 4 ani a lucrat fără nicio problemă. Toți de pe internet știu că adresa noastră de e-mail este admin@muligambia.com. Am peste 5000 de persoane în agendă, chiar și oameni din mass-media, gen Unimedia, JurnalTV, cu care am comunicat prin e-mail. Desigur, în partea dreaptă era mereu un link spre Facebook-ul nostru la care răspundem zilnic. Era și un buton Skype, aplicație pe care o folosim pentru a comunica cu vizitatorii. Aceste mici detalii, precum două dintre cele mai populare metode de pe planetă de a vorbi cu o persoană, au fost cumva ignorate la știri. S-a spus doar că suntem atât de nesimțiți, că nici nu vrem să fim contactați.

    După opinia lor, în afară de prostie voi mai defăimați și stema republicii.

    Asta a fost o aberație chiar jignitoare la adresa noastră. Cum am explicat deja și pe site, noi niciodată nu am defăimat stema. Logo-ul nostru ce conținea și stema era doar o aluzie la faptul că suntem un produs moldovenesc și ne mândrim cu asta. Nu mi-e rușine de faptul că sunt moldovean. Dacă promovarea stemei este o defăimare, atunci ar trebui să schimbăm un pic legea.

    Totuși, pe de altă parte, crezi că vă puteți numi patrioți? Vă bateți joc de moldoveni nefiind măcar în țară.

    Nici ambasadorii nu-s în țară. Ei sunt patrioți? Faptul că moldovenii se află unde se află nu este vina lor. Fiecare alege singur unde să fie nefericit. În plus, avem și membri din echipă ce locuiesc în Moldova. Majoritatea, de fapt, sunt în Moldova. Ne iubim toți țara, îi dorim doar binele. Muligambia a fost și va rămâne mereu un site ce dorește doar binele Moldovei.

    Oricum, sunt sigură, îți tremura fundul de frică după ce ai auzit de 10 ani de închisoare.

    Recunosc, atunci când am auzit despre 10 ani de închisoare am început să râd isteric. Nu pentru că nu m-am speriat sau pentru că nu am luat în serios, dar pentru că nu-mi venea să cred de banalitatea cifrei. Am auzit de cazuri de omor unde s-au dat doar 4 ani. Știu perfect cum lucrează justiția în Moldova. De fapt, știm cu toții, nu este vreun secret.

    Totuși, prima reacție a fost să corectezi greșelile gramaticale din articol. De ce?

    Ne-am simțit ofensați. Iată, lumina reflectoarelor, clipa noastră de glorie iar articolul despre noi are 4 greșeli gramaticale. Aproape am început să plâng. Cum naiba să nu poți scrie un singur text, o singură știre nenorocită fără să faci greșeli penibile de ortografie? Nu m-am abținut, trebuia să le dau o palmă jurnaliștilor.

    Mass-media a făcut gafe și mai serioase. Într-un material din ziarul „Jurnal de Chișinău” autoarea v-a rupt cuvintele din contextul declarației publice și le-a plasat într-un mod aleatoriu ca citate trunchiate.

    Oribil articol. Au făcut ceva ce nu m-aș fi aștepta niciodată de la un ziar, al cărui slogan spune: „Un ziar bun!”. Au rupt și au tăiat unde au vrut din declarația mea. Mi-au reformulat adresarea către părinți ca o insultă „victimelor” Muligambiei. Domnișoara Iana Zmeu care a scris articolul pentru ziar este o rușine pentru toată facultatea de jurnalism. Svetlanei Panța, redactorului-șef adjunct al ziarului «Jurnal de Chișinău», i-a ajuns tupeu să îmi scrie că dacă am pretenții să ne întâlnim și să i le spun în față.

    Cum crezi, asta e o politică de dezinformare sau e altceva la mijloc?

    Eu mă gândesc că e o politică de dezinformare. Probabil, a venit cineva și i-a pus fetei o balegă pe masă și i-a zis: „Na, fă din asta o balegă frumoasă. Oricum cititorii noștri nu se vor obosi să caute adevărul pe internet”. Produsul final a fost un articol de doi bani.

    Diferite surse ofereau informații diferite. Ba vă dădeau 10 ani, ba 7, pe la sfârșit s-a ajuns și la vreo 3. Motivele la fel erau cele mai absurde. De unde atâta lipsă de sincronizare între slujitorii celei de-a patra putere din stat?

    Habar nu am cum calcula fiecare câți ani ar trebui să ne fie dați. Probabil, are fiecare calculatorul lui în birou. De motive nici nu discut. Unul dintre ele era faptul că am depășit limita libertății cuvântului. Credeam că sunt nebun când citeam. Cum adică limită la libertatea cuvântului? Și pentru asta câțiva ani de închisoare? M-am zdrobit cu capul de perete și am fost teleportat în China?

    La urma urmei, v-a contactat cineva pentru a comenta cele întâmplate?

    Nimeni nu m-a contactat. Nicio televiziune, nici un singur ziar, nimeni din toți cei care se băteau cu pumnul în piept că: „Am încercat din răsputeri să dăm de ei” nu ne-a contactat. Minciuni peste minciuni. Suntem 24/7 disponibili peste tot: pe e-mail, Facebook, Skype, Yahoo Messenger. Ba chiar avem o cușcă cu porumbei în oficiul administrației, special amenajată pentru mesagerie secretă.

    Cine, totuși, a fost cel mai obiectiv în prezentarea informației?

    Mi-a plăcut foarte tare articolul de la Prime, de pe pagina lor de internet. Sub un minut, fără mare zarvă, fără taifas ieftin și vorbe inutile. Scurt, la subiect, nici nu au menționat numele site-ului. Foarte profesional făcut. Au vorbit doar despre băiatul și minora care poza goală în relația lor, ca apoi să-l dea în judecată. Aș dori să menționez că ea benevol i-a transmis pozele și a confirmat acest fapt. Moldova – țara minunilor.

    Ne-a lăsat perplecși postul TV7. În știrea sa au încurcat Muligambia.com cu Muligambia.md. Cum, blea, cum?! Apropo, mass-media rusă s-a dovedit a fi foarte profesionistă în prezentarea materialului. Se vedea că jurnaliștii întâi gândeau și apoi scriau.

    În declarația voastră publică învinuiați părinții pentru educația dată copiilor. Să fie doar ei vinovați?

    Principalii vinovați sunt doar părinții. Am putea învinui societatea, precum și școala, mass-media care arată non-stop țâțe la televizor, dar vina cade pe umărul părinților. Eu în locul mamei fetei din scandal nici nu aș fi ieșit din casă de rușine că fetița mea are așa comportament de curvă. Ea încă mai avea tupeul să dea vina pe Muligambia. Trebuia să mai învinuiască încălzirea globală că pe imagini fiic-sa era goală. Penibil.

    Și părinții tăi? Ei sunt la curent că trăiesc într-o casă cu cel mai periculos infractor din Moldova?

    Ha, nu. Doar fratele știe că sunt Batman.

    Publicul, ce reacție au avut el?

    Am fost foarte mândru de vizitatorii site-ului. Au reacționat adecvat, cu comentarii la subiect. Toți ne-au susținut pe toate site-urile unde apărea vreo știre despre noi. Absolut toți erau de părerea că Procuratura ar trebui să-și vadă de treaba lor și să lupte cu adevăratele probleme din țară, dar nu să irosească resurse pe Muligambia, un site de umor.

    Ați apărut online, la tv, la radio și în ziare. De ce crezi că vi se acordă atâta atenție?

    Probabil, pentru că suntem singurii care facem ceva în Moldova în acest domeniu. Mai știi vreun site care critică prostia și încearcă să schimbe ceva din acest punct de vedere? Nici eu.

    Cum s-a reflectat această situație pe activitatea voastră?

    Am devenit mai prudenți când postăm ceva. Am înțeles perfect unde am greșit, nu suntem niște copii proști care țin site-ul pentru milioanele de euro ce vin din reclamă. Nu facem niciun bănuț din urma proiectului. Ne interesează doar existența lui.

    Ce ați decis să faceți după ce ați înțeles că acum pericolul e serios?

    Să schimbăm design-ul la site. Cam obosește nuanța. Vrem ceva mai vioi, mai ales acum, când avem parte de atâta reclamă gratuită.

    Apropo, cu cât s-a ridicat rating-ul site-ului în ziua când a apărut știrea?

    După lucrările tehnice de pe site, traficul a scăzut. Pe 1 septembrie, de exemplu, noi am avut puțin peste 3.000 de vizitatori unici, iar pe 5 septembrie – mai mult de 14.000. Pe scurt, am revenit la normal.

    În ce caz veți închide Muligambia.com?

    În cazul în care nu vom mai avea material de publicat. Sperăm să vină și ziua aia pentru draga noastră țară.

    Maniak, mi s-a părut că tonul acestui interviu a fost puțin iritat. De obicei, ești foarte calm la orice tip de amenințări în adresa ta. Ce e diferit acum?

    M-a surprins neplăcut tot acest circ organizat de media pentru publicul dornic de senzațional. Toate acțiunile jurnaliștilor, „jertfelor”, ale Procuraturii sunt atât de… moldovenești. Mai lipsea muzica lui Goran Bregović pe fundal și am fi putut vinde această comedie la Hollywood. Pur și simplu, am obosit.


    ACEST INTERVIU A FOST INIȚIAL PUBLICAT PE ALLFUN. TOATE COMENTARIILE, PĂRERILE, OPINIILE, ÎNJURĂTURILE, VĂ ROG SĂ LE LĂSAȚI SUB INTERVIUL ORIGINAL.(CLICK AICI)